A fost odata (in) Transilvania
A fost odata (in) Transilvania, Documentar 2007
Regizor: Manuela Morar
Producator: Hyperion University
Regizor: Manuela Morar
Producator: Hyperion University
Masacrul din Ip a facut parte din seria masacrelor antiromanesti desfasurate pe teritoriul Transilvaniei de Nord in toamna anului 1940. Acest film documentar prezinta ce s-a intamplat in noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, cand trupe maghiare ce faceau parte din armata de ocupatie cantonata in orasul Simleul Silvaniei (trupe ale regimentul 201 motorizat Budapesta), impreuna cu localnici maghiari si cu membri ai organizatiei "Straja natiunii" (Nemzetőrség), au ucis 157 de localnici romani.
După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, Nord-Vestul Transilvaniei a intrat sub ocupatie maghiara. Teritoriul ocupat de maghiari in timpul celui de-al doilea razboi mondial a ramas in istorie sub numele de Transilvania de Nord si cuprindea nord-vestul regiunii cu acelasi nume, precum si tinuturile locuite de secui. Un numar de 8 judeţe din totalul de 23, cate numara Transilvania in perioada interbelica, au fost instrainate in intregime, iar alte trei au fost despartite in doua. Astfel, judetul Salaj a fost si el alipit Ungariei, iar la data de 8 septembrie 1940 Armata a II-a a intrat în oraşul Zalau. Imediat dupa ocuparea teritoriului transilvanean, a inceput seria masacrelor impotriva populatiei civile romaneşti. Cel mai afectat de teroarea hortista a fost Salajul, unde au fost masacrati in mod barbar 477 de romani.
Prevederi (interesante) in Diktatul de la Viena? Si ce a urmat?
Cand la 30 August 1940 a cazut vestea ca un traznet, ca prin Arbitrajul dela Viena s-a hotarat sa se traga o noua granita prin inima Transilvaniei, intre noi si unguri, douazeci de milioane de romani, indiferent de crezul lor politic, au ramas inmarmuriti. A fost cea mai crunta sentinta pe care poporul a indurat-o fara sa poata ridica macar sineata lui Horia impotriva cutropitorilor hortysti.
Azi, cand aici peste hotarele tarii, ungurii care au fugit din Ungaria comunista, fac pe vitejii, subventionati fiind de cei ce i-au alungat din tara lor, agita problema Ardealului revendicindu-si-l prin teorii inventate si argumente absurde, dar mai ales prin teoria ca romanii au ramas barbabri si ar fi ramas si inculti, necivilizati si sangerosi, daca nu i-ar fi imblanzit ei, le vom demonstra cu fapte si acte concrete, oficiale daca vor, cine au fost si cine au ramas barbari cu toata spoiala lor de miltosagos ur, de conti si baroneti, titluri imprumutate, ca si margelele colorate cu care-si risipeau salbatiicii aurul, sa se impopotioneze.
Si pentru ca sa se vada starea de salbatacie din spatele titlurilor cu care s-au impaunat, voi reproduce textul care a hotarit la Viena smulgerea celei mai romanesti parti din Transilvania. Text care prevede o serie de obligatii din partea celor doua combatante, Ungaria si Romania, prin care hortystii se obliga sa ramana OAMENI, sa nu redevina salbatici, sa nu comita nici o crima impotriva cetatenilor romani, intr-un cuvant sa respecte legea omeniei, a sfintelor libertati pe care le propagau.
Cat de sfinte erau aceste libertati si cat de sincer a fost juramintul lor dat la Viena poate sa vada oricine dupa citirea celor sapte paragrafe ale arbitrajului care deveneau lege atat pentru unguri cat si pentru romanii din Romania. Dar mai intii e bine sa se stie hotarirea pe care au semnat-o delegatii Ungariei si Romaniei, sub imperiul Sabiei lui Damocles, deasupra tarii noastre:
Azi, cand aici peste hotarele tarii, ungurii care au fugit din Ungaria comunista, fac pe vitejii, subventionati fiind de cei ce i-au alungat din tara lor, agita problema Ardealului revendicindu-si-l prin teorii inventate si argumente absurde, dar mai ales prin teoria ca romanii au ramas barbabri si ar fi ramas si inculti, necivilizati si sangerosi, daca nu i-ar fi imblanzit ei, le vom demonstra cu fapte si acte concrete, oficiale daca vor, cine au fost si cine au ramas barbari cu toata spoiala lor de miltosagos ur, de conti si baroneti, titluri imprumutate, ca si margelele colorate cu care-si risipeau salbatiicii aurul, sa se impopotioneze.
Si pentru ca sa se vada starea de salbatacie din spatele titlurilor cu care s-au impaunat, voi reproduce textul care a hotarit la Viena smulgerea celei mai romanesti parti din Transilvania. Text care prevede o serie de obligatii din partea celor doua combatante, Ungaria si Romania, prin care hortystii se obliga sa ramana OAMENI, sa nu redevina salbatici, sa nu comita nici o crima impotriva cetatenilor romani, intr-un cuvant sa respecte legea omeniei, a sfintelor libertati pe care le propagau.
Cat de sfinte erau aceste libertati si cat de sincer a fost juramintul lor dat la Viena poate sa vada oricine dupa citirea celor sapte paragrafe ale arbitrajului care deveneau lege atat pentru unguri cat si pentru romanii din Romania. Dar mai intii e bine sa se stie hotarirea pe care au semnat-o delegatii Ungariei si Romaniei, sub imperiul Sabiei lui Damocles, deasupra tarii noastre:
1. Se stabileste drept hotar definitiv intre Romania si Ungaria granitia trasata pe harta alaturata. Trasarea exacta, a granitei la fata locului pe teren raman in sarcina unei comisiuni romano-ungare.
2. Teritoriul remanesc anexat deacum Ungariei va trebui sa fie evacuat de trupele (armata), romanesti in termen de: 14 zile si va fi predat Ungariei intr-o stare de ordine. Etapele de evacuare si ocupare precum si celelalte modalitati sunt a se stabili numai decat de o comisie ungaro-romana.
Guvernul regatului roman si al regatului ungar trebuie pe langa aceasta sa poarte grija ca evacuarea si ocuparea sa se execute in cea mai deplina liniste si ordine.
3. Toti cetatenii romani, care in ziua de azi isi au apartanenta in teritoriul cedat Ungariei, dobandesc fara alta modalitate cetatenia maghiara; ei sunt indreptatiti ca in 6 luni sa opteze pentru cetatenia romana. Persoanele care fac uz de acest drept de optiune, trebuie in termen de un an sa parasesca teritoriul Statului ungar, fiind preluate de Romania. Ele pot sa-si duca cu sine averea mobila; averea imobila sa o lichideze, iar suma rezultata din aceasta lichidare s'o duca liber cu ei. In cazul cand nu le-ar reusi sa-si lichideze averea, vor fi despagubiti de Ungaria. Ungaria va sprijini marinimos toate chestiunile in legatura cu transferul optantilor.
4. Cetatenilor romani – de origine etnica maghiara care isi au apartanenta pe teritoriul ramas Romaniei, li se acorda dreptul ca in termen de 6 luni sa opteze pentru cetatenia maghiara. Pentru cei ce ar face uz de acest drept, raman valabile cele trei principii de baza mentionate mai sus.
5. Guvernul regal ungar isi asuma o indatorire solemna in a trata si pune in toate privintele pe picior de egalitate cu toti cetatenii ei maghiari, persoanele, cari in virtutea acestei hotariri de arbitraj dobandesc cetatenia maghiara si apartin poporului roman. Guvernul roman isi asuma aceleasi indatoriri solemene fata de cetatenii ei de origine etnica maghiara ramasi pe teritoriul Statului.
6. Angajarea tuturor problemelor de detaliu rezultate din schimbul suveranitatii, raman in sarcina negocierilor ce vor incepe nemijlocit de catre guvernul regal roman si guvernul regal ungar.
7. In cazul cand in executarea acestei hotariri de arbitraj s'ar ivi greutati sau indoieli, guvernul regal roman si guvernul regal ungar se vor intelege nemijlocit asupra acestora. In caz ca n-ar putea cadea de acord asupra unor chestiuni oarecare, o vor supune guvernului german si italian.
Acesta este cruntul Dictat dela Viena. Dupa cum se poate vedea el fixa niste clauze de care ungurii si romanii trebuiau sa tina socoteala, cu alte cuvinte sa le respecte. Daca romanii s-au retras din cazematele de pe vest fara sa traga un foc, daca cei ce s-au evacuat au facut-o respectand clauzele Arbitrajului, varsand doar lacrimi de sange, se stie ceea ce au facut ungurii si cat de civilizat si marinimos s-au purtat inca din primele zile ale trecerii granitelor firesti in Romania. Autoritatile si trupele horthyste de ocupatie, grupe de horthysti unguri inarmati facand parte din «Garda zdrentarosilor» (Rongyos Gárda) si alte organizatii paramilitare au surghiunit, maltratat sau ucis mii si mii de romani. Astfel in ziua de 9 septembrie in comuna Traznea din judetul Salaj au fost ucisi 80 de tarani si incendiate 72 de case. In aceeasi zi la Huiedin judetul Cluj, Protopopul Aurel Munteanu si functionarul Nicula au fost ucisi cu cutitele, furcile si pietrele smulse din caldarimul strazilor. Martirul dela Huedin, protopopul Aurel Munteanu, a fost intai scuipat si batjocorit, apoi ciopartit cu sisurile. I s-au taiat urechile, nasul si cand barbatul ca o stanca nu s-a mai putut tine pe picioare, a fost calcat, lovit, cu furcile, cu picioarele, cu bolovani, strivit si apoi tarat, pe caldaram, de o martoaga in hazul hoardelor satioase de sange si aruncat intr-o rapa din marginea orasului.
La trei patru zile de la aceste progromuri, respectiv la 13-14 Septembrie 1940 au fost macelariti in comuna Ip din Salaj 157 de romani, adica toti locuitorii comunei care se aflau acasa.
Nu trecusera nici doi ani de stapanire horthysta si numarul victimilor a trecut de ordinul miilor. Ucisi in lagare de exterminare, in vagoane plumbuite, plimbati pana isi dadeau duhul dintr-o gara in alta, erau aruncati peste granita vremelnica cu un sadism care sfida pe cel al stramosilor lor, pe cel al salbaticilor huni, care s-au rasucit in pamant de rusinea progeniturilor. La Asociatia Refugiatilor si Expulzatilor din Ungaria horthysta s-au inregistrat peste 12.000 mii de asasinate, cu numele si localitatea din care faceau parte sau au fost omoriti.
Nu-mi propun aici sa fac o statistica a asasinatelor horthyste ci doar sa arat cateva cazuri semnificative de sadism, propii asasinilor din nascare, pe care civilizatia, cu care se impauneaza nu le-a putut elimina din sange.
Patrunsi in comuna Horia, sat de moti, urmasi ai lui Avram Iancu, dupa ce l-au trecut prin foc si sabie, l-au ridicat din casa pe preotul Ioan Palade si l-au tarat pana la biserica. Aici cu un cinism de care ne cutremuram, l-au rastignit de usa bisericii, batandu-i palmele pe o cruce trasa cu creta, iar dupa ce i-au infasurat picioarele cu o esarfa tricolora pe care s-au spurcat, i le-au zdrobit centimetru cu centimetru, cu muchea securilor.
Pe preotul din Lazuri, jud. Satu Mare l-au desbracat in pielea goala si dupa ce-au obligat pe cetateni sa iasa pe uliti l-au umflat cu o pompa de bicicleta silindu-l sa defileze pe ulita, cu pantecul cat un butoi, urmarit de ochii inlacrimati ai romanilor si in hazul ungurilor.
Invatatorul din Salacea jud. Bihor, Ioan Lazar, este ridicat de acasa, de fostii lui elevi unguri, dus in piata comunei si dupa ce i se scot hainele si i se «impodobeste», ceea ce are omul mai discret de aratat, este legat de un stalp, iar romanii care au fost scosi cu sila din curti au fost obligati sa-i sarute dinapoia. Cand s-au saturat de batjocorit, inainte de a-si da omul duhul, i-au taiat limba si i-au turnat pe gat cositor topit de fierarul satului.
La 9 Septembrie 1944, horthysti din Cluj au trecut intr-o zi de targ de tara granita de la Vlaha si s-au napustit peste multimea din comuna Iara jud. Turda, casapind sute de romani. Dupa ce au prins pe cei mai tineri, care n-au putut scapa din clestele hoardelor, i-au pus sa sape o groapa imensa in curtea grofului Balaj, peste noapte au adunat cadavrele si le-au astupat aruncand var peste ele. Cand in anul 1950 s-a sapat temelia unui liceu la Iara, intamplarea a facut sa se descopere cadavrele celor care n-au avut alta vina decat ca s-au nascut romani. 98 de capete si tot atatea trupuri ciopartite, dupa ce au fost scoase la lumina au asteptat zile in sir o comisie care sa stabileasca data asasinatului, pentru ca craniile zdrobite cu paturile armelor, urmele baionetelor sau fluierele picioarelor zdrobite n-au lasat, nici o clipa, sa se strecoare alta ipoteza decat macelarirea in masa a unor oameni pasnici, fara alta aparare decat palmele goale. Si cu toate acestea, cu toate ca multi si-au recunoscut pe cei disparuti, copii ale caror mame nu s-au mai reintors de la Tirgul Ierii, mame ale caror feciori se zicea ca si-au luat lumea in cap sau au fost luati prizonieri, comisia de ancheta, dupa ce a stabilit ca decesul s-a produs «acum cinci-sase ani» (reprodus din «procesul verbal initial», uitat la Primaria din Iara), revine si presupune ca «cele 98 de cadavre sunt din vremea revolutiei din patruzeci si opt».
Cum multe femei mai pastrau parul aproape neatins, impletit in cozi cu panglici colorate si cum de n-au putrezit destule cusme pe craniile taranilor de la munte, care se stie ca le poarta pana si vara, asta n-au mai trecut in procesul verbal. Au facut, ce au facut, sa se stinga ecoul crimelor horthyste, pentru a nu ne supara vecinii unguri de peste Tisa, protejati de «internationalismul» stalinist.
Ca progromul de la Iara, au fost camuflate multe alte asemenea cimitire clandestine, descoperite ulterior, asa ca sa stiti domnilor unguri din America, care va preamariti «nobletea», ca faceti parte moralmente dintre asasinii «Noptii Sfantului Bartolomeu» dela Iara.
Domnule Kiss Arpad, nu cumva esti chiar matale cel care l-a impuscat pe tanarul Ioan Nastase din Santana, cumnatul profesorului Emil Laurentiu, cand iesea din curtea sorei sale, colt cu Prefectura din Tg. Mures, fara sa fi fost, acest tanar de saisprezece ani, nici macar copil de trupa sau sa va fi taiat macar calea? Sau poate dumneata Hunyadi Sandor din Detroit, care faci spume la gura laudandu-te cu blazonul de baron, l-ai injunghiat, indata dupa 23 August, pe profesorul Ioan Pop din Gheorgheni, fara alta vina decat aceea ca te-a salutat reverentios in limba lui materna.
O, cate crime n-ati comis domnilor unguri care azi ne injurati ca la usa cortului, pe care istoria nu le-a mai inregistrat. Oare este vreunul din voi fara sa aiba mainile nescaldate in sangele romanilor pe care ii taxati drept barbari? Nu, domnilor baroneti sau conti, sau hoti, care dupa ce ati fugit din Ungaria comunista, ati dat din nou mana cu ea si alimentandu-va cu legende si arginti dela Budapesta, ne improscati cu minciuni si fapte care n-au nici un suport documentar. In schimb aveti imaginatia aprinsa. Dar cu imaginatia si documente inventate nu se face istoria. Noi suradem cum va zbateti ca pestele pe uscat sa masluiti trecutul, sa falsificati adevarurile, doar, doar va-ti putea insela ratiunea, dar nu va puteti insela nici pe voi, pentru ca este destul sa va aratam cu degetul crimele pe care le-ati comis, rasaritul de unde ati venit si cand ati venit, pentru ca sa crape ranza in voi de ciuda, ca va demascam cu propriile voastre documente. Ceea ce vom si face in reportajele pe care le inauguram astazi, venind cu mãrturii unguresti, sa nu spuneti ca ne bizuim pe acte false.
Azi merita sa fie revazuta crima de la sfarsitul razboiului culminand cu cea de la Moisei, imortalizata de marele sculptor Vida Geza, sange din sangele vostru, care prin monumentul de la Moisei a dovedit ca a mai ramas si cate un ungur de samanta cinstit. Merita sa se reasculte marturiile supravietuitorilor de la Ip si Traznea!
Si merita sa fie vizionat cu atentie filmul pentru a se ozonifica memoria cu crimele ce nu se pot uita. Priviti si voi, domnilor patrioti subventionati si din Americi, dar si de pe la Budapesta, sau autosubventionati din hotia ce o practicati zi de zi! Chiar daca aveti acum functii inalte, faceti-o! Merita sa stiti si sa aveti la ce va gandi, in noptile ce le veti petrece, in curand in puscarii, singurul loc in care o sa mai puteti supravietui!
2. Teritoriul remanesc anexat deacum Ungariei va trebui sa fie evacuat de trupele (armata), romanesti in termen de: 14 zile si va fi predat Ungariei intr-o stare de ordine. Etapele de evacuare si ocupare precum si celelalte modalitati sunt a se stabili numai decat de o comisie ungaro-romana.
Guvernul regatului roman si al regatului ungar trebuie pe langa aceasta sa poarte grija ca evacuarea si ocuparea sa se execute in cea mai deplina liniste si ordine.
3. Toti cetatenii romani, care in ziua de azi isi au apartanenta in teritoriul cedat Ungariei, dobandesc fara alta modalitate cetatenia maghiara; ei sunt indreptatiti ca in 6 luni sa opteze pentru cetatenia romana. Persoanele care fac uz de acest drept de optiune, trebuie in termen de un an sa parasesca teritoriul Statului ungar, fiind preluate de Romania. Ele pot sa-si duca cu sine averea mobila; averea imobila sa o lichideze, iar suma rezultata din aceasta lichidare s'o duca liber cu ei. In cazul cand nu le-ar reusi sa-si lichideze averea, vor fi despagubiti de Ungaria. Ungaria va sprijini marinimos toate chestiunile in legatura cu transferul optantilor.
4. Cetatenilor romani – de origine etnica maghiara care isi au apartanenta pe teritoriul ramas Romaniei, li se acorda dreptul ca in termen de 6 luni sa opteze pentru cetatenia maghiara. Pentru cei ce ar face uz de acest drept, raman valabile cele trei principii de baza mentionate mai sus.
5. Guvernul regal ungar isi asuma o indatorire solemna in a trata si pune in toate privintele pe picior de egalitate cu toti cetatenii ei maghiari, persoanele, cari in virtutea acestei hotariri de arbitraj dobandesc cetatenia maghiara si apartin poporului roman. Guvernul roman isi asuma aceleasi indatoriri solemene fata de cetatenii ei de origine etnica maghiara ramasi pe teritoriul Statului.
6. Angajarea tuturor problemelor de detaliu rezultate din schimbul suveranitatii, raman in sarcina negocierilor ce vor incepe nemijlocit de catre guvernul regal roman si guvernul regal ungar.
7. In cazul cand in executarea acestei hotariri de arbitraj s'ar ivi greutati sau indoieli, guvernul regal roman si guvernul regal ungar se vor intelege nemijlocit asupra acestora. In caz ca n-ar putea cadea de acord asupra unor chestiuni oarecare, o vor supune guvernului german si italian.
Acesta este cruntul Dictat dela Viena. Dupa cum se poate vedea el fixa niste clauze de care ungurii si romanii trebuiau sa tina socoteala, cu alte cuvinte sa le respecte. Daca romanii s-au retras din cazematele de pe vest fara sa traga un foc, daca cei ce s-au evacuat au facut-o respectand clauzele Arbitrajului, varsand doar lacrimi de sange, se stie ceea ce au facut ungurii si cat de civilizat si marinimos s-au purtat inca din primele zile ale trecerii granitelor firesti in Romania. Autoritatile si trupele horthyste de ocupatie, grupe de horthysti unguri inarmati facand parte din «Garda zdrentarosilor» (Rongyos Gárda) si alte organizatii paramilitare au surghiunit, maltratat sau ucis mii si mii de romani. Astfel in ziua de 9 septembrie in comuna Traznea din judetul Salaj au fost ucisi 80 de tarani si incendiate 72 de case. In aceeasi zi la Huiedin judetul Cluj, Protopopul Aurel Munteanu si functionarul Nicula au fost ucisi cu cutitele, furcile si pietrele smulse din caldarimul strazilor. Martirul dela Huedin, protopopul Aurel Munteanu, a fost intai scuipat si batjocorit, apoi ciopartit cu sisurile. I s-au taiat urechile, nasul si cand barbatul ca o stanca nu s-a mai putut tine pe picioare, a fost calcat, lovit, cu furcile, cu picioarele, cu bolovani, strivit si apoi tarat, pe caldaram, de o martoaga in hazul hoardelor satioase de sange si aruncat intr-o rapa din marginea orasului.
La trei patru zile de la aceste progromuri, respectiv la 13-14 Septembrie 1940 au fost macelariti in comuna Ip din Salaj 157 de romani, adica toti locuitorii comunei care se aflau acasa.
Nu trecusera nici doi ani de stapanire horthysta si numarul victimilor a trecut de ordinul miilor. Ucisi in lagare de exterminare, in vagoane plumbuite, plimbati pana isi dadeau duhul dintr-o gara in alta, erau aruncati peste granita vremelnica cu un sadism care sfida pe cel al stramosilor lor, pe cel al salbaticilor huni, care s-au rasucit in pamant de rusinea progeniturilor. La Asociatia Refugiatilor si Expulzatilor din Ungaria horthysta s-au inregistrat peste 12.000 mii de asasinate, cu numele si localitatea din care faceau parte sau au fost omoriti.
Nu-mi propun aici sa fac o statistica a asasinatelor horthyste ci doar sa arat cateva cazuri semnificative de sadism, propii asasinilor din nascare, pe care civilizatia, cu care se impauneaza nu le-a putut elimina din sange.
Patrunsi in comuna Horia, sat de moti, urmasi ai lui Avram Iancu, dupa ce l-au trecut prin foc si sabie, l-au ridicat din casa pe preotul Ioan Palade si l-au tarat pana la biserica. Aici cu un cinism de care ne cutremuram, l-au rastignit de usa bisericii, batandu-i palmele pe o cruce trasa cu creta, iar dupa ce i-au infasurat picioarele cu o esarfa tricolora pe care s-au spurcat, i le-au zdrobit centimetru cu centimetru, cu muchea securilor.
Pe preotul din Lazuri, jud. Satu Mare l-au desbracat in pielea goala si dupa ce-au obligat pe cetateni sa iasa pe uliti l-au umflat cu o pompa de bicicleta silindu-l sa defileze pe ulita, cu pantecul cat un butoi, urmarit de ochii inlacrimati ai romanilor si in hazul ungurilor.
Invatatorul din Salacea jud. Bihor, Ioan Lazar, este ridicat de acasa, de fostii lui elevi unguri, dus in piata comunei si dupa ce i se scot hainele si i se «impodobeste», ceea ce are omul mai discret de aratat, este legat de un stalp, iar romanii care au fost scosi cu sila din curti au fost obligati sa-i sarute dinapoia. Cand s-au saturat de batjocorit, inainte de a-si da omul duhul, i-au taiat limba si i-au turnat pe gat cositor topit de fierarul satului.
La 9 Septembrie 1944, horthysti din Cluj au trecut intr-o zi de targ de tara granita de la Vlaha si s-au napustit peste multimea din comuna Iara jud. Turda, casapind sute de romani. Dupa ce au prins pe cei mai tineri, care n-au putut scapa din clestele hoardelor, i-au pus sa sape o groapa imensa in curtea grofului Balaj, peste noapte au adunat cadavrele si le-au astupat aruncand var peste ele. Cand in anul 1950 s-a sapat temelia unui liceu la Iara, intamplarea a facut sa se descopere cadavrele celor care n-au avut alta vina decat ca s-au nascut romani. 98 de capete si tot atatea trupuri ciopartite, dupa ce au fost scoase la lumina au asteptat zile in sir o comisie care sa stabileasca data asasinatului, pentru ca craniile zdrobite cu paturile armelor, urmele baionetelor sau fluierele picioarelor zdrobite n-au lasat, nici o clipa, sa se strecoare alta ipoteza decat macelarirea in masa a unor oameni pasnici, fara alta aparare decat palmele goale. Si cu toate acestea, cu toate ca multi si-au recunoscut pe cei disparuti, copii ale caror mame nu s-au mai reintors de la Tirgul Ierii, mame ale caror feciori se zicea ca si-au luat lumea in cap sau au fost luati prizonieri, comisia de ancheta, dupa ce a stabilit ca decesul s-a produs «acum cinci-sase ani» (reprodus din «procesul verbal initial», uitat la Primaria din Iara), revine si presupune ca «cele 98 de cadavre sunt din vremea revolutiei din patruzeci si opt».
Cum multe femei mai pastrau parul aproape neatins, impletit in cozi cu panglici colorate si cum de n-au putrezit destule cusme pe craniile taranilor de la munte, care se stie ca le poarta pana si vara, asta n-au mai trecut in procesul verbal. Au facut, ce au facut, sa se stinga ecoul crimelor horthyste, pentru a nu ne supara vecinii unguri de peste Tisa, protejati de «internationalismul» stalinist.
Ca progromul de la Iara, au fost camuflate multe alte asemenea cimitire clandestine, descoperite ulterior, asa ca sa stiti domnilor unguri din America, care va preamariti «nobletea», ca faceti parte moralmente dintre asasinii «Noptii Sfantului Bartolomeu» dela Iara.
Domnule Kiss Arpad, nu cumva esti chiar matale cel care l-a impuscat pe tanarul Ioan Nastase din Santana, cumnatul profesorului Emil Laurentiu, cand iesea din curtea sorei sale, colt cu Prefectura din Tg. Mures, fara sa fi fost, acest tanar de saisprezece ani, nici macar copil de trupa sau sa va fi taiat macar calea? Sau poate dumneata Hunyadi Sandor din Detroit, care faci spume la gura laudandu-te cu blazonul de baron, l-ai injunghiat, indata dupa 23 August, pe profesorul Ioan Pop din Gheorgheni, fara alta vina decat aceea ca te-a salutat reverentios in limba lui materna.
O, cate crime n-ati comis domnilor unguri care azi ne injurati ca la usa cortului, pe care istoria nu le-a mai inregistrat. Oare este vreunul din voi fara sa aiba mainile nescaldate in sangele romanilor pe care ii taxati drept barbari? Nu, domnilor baroneti sau conti, sau hoti, care dupa ce ati fugit din Ungaria comunista, ati dat din nou mana cu ea si alimentandu-va cu legende si arginti dela Budapesta, ne improscati cu minciuni si fapte care n-au nici un suport documentar. In schimb aveti imaginatia aprinsa. Dar cu imaginatia si documente inventate nu se face istoria. Noi suradem cum va zbateti ca pestele pe uscat sa masluiti trecutul, sa falsificati adevarurile, doar, doar va-ti putea insela ratiunea, dar nu va puteti insela nici pe voi, pentru ca este destul sa va aratam cu degetul crimele pe care le-ati comis, rasaritul de unde ati venit si cand ati venit, pentru ca sa crape ranza in voi de ciuda, ca va demascam cu propriile voastre documente. Ceea ce vom si face in reportajele pe care le inauguram astazi, venind cu mãrturii unguresti, sa nu spuneti ca ne bizuim pe acte false.
Azi merita sa fie revazuta crima de la sfarsitul razboiului culminand cu cea de la Moisei, imortalizata de marele sculptor Vida Geza, sange din sangele vostru, care prin monumentul de la Moisei a dovedit ca a mai ramas si cate un ungur de samanta cinstit. Merita sa se reasculte marturiile supravietuitorilor de la Ip si Traznea!
Si merita sa fie vizionat cu atentie filmul pentru a se ozonifica memoria cu crimele ce nu se pot uita. Priviti si voi, domnilor patrioti subventionati si din Americi, dar si de pe la Budapesta, sau autosubventionati din hotia ce o practicati zi de zi! Chiar daca aveti acum functii inalte, faceti-o! Merita sa stiti si sa aveti la ce va gandi, in noptile ce le veti petrece, in curand in puscarii, singurul loc in care o sa mai puteti supravietui!